ŞOCUL turistului străin când vede „MINUNEA” ROMÂNEASCĂ

Veniţi să descopere una dintre puţinele „guri de rai” neafectate de poluare, turiştii, români şi străini sunt şocaţi când aud de „lucrarea” din vârful muntelui, chiar în „inima Bucovinei”.

Gândul continuă în această seară să vă prezinte radiografia unei crime: o crimă ecologică ce afectează direct vieţile câtorva sute de ţărani care, printr-o decizie „de sus”, sunt nevoiţi să trăiască alături de o groapă de gunoi. În materialele precedente, l-aţi văzut pe Aristide Maxim, inginer pensionar şi apicultor amator, unul dintre puţinii oameni care are curaj să-şi apere muntele. Aţi putut vedea şi meciul autorităţilor care dau vina una pe cealaltă, acuzându-se reciproc, în faţa camerei de filmat a reporterului gândul, de incompetenţă şi corupţie. În materialul de astăzi puteţi vedea reacţia turiştilor la vederea viitoarei gropi, cum autorităţile au uitat de cele două pensiuni turistice aflate la circa 500 de metri de groapă şi părerea unui membru al Academiei Române, specialist în ecologie şi drept de mediu, despre viitorul depozit ecologic.

Vizavi de viitoarea groapă de gunoi din vârful Pasului Mestecăniş se află o parcare în care toţi turiştii, români sau străini, opresc pentru a privi de sus frumuseţile zonei şi a face fotografii. O parte dintre aceştia au făcut sau urmează să facă după scurtul popas de vizavi de viitoarea groapă încă unul, pentru cazare sau doar o pentru o masă, la una dintre cele două pensiuni turistice care se află la circa 500 de metri de viitorul depozit ecologic de gunoi. Mai vechi de 10 ani, cele două pensiuni nu au fost luate în calcul de niciunul dintre factorii de decizie în momentul în care s-a demarat proiectul depozitului ecologic de gunoi. Nimeni nu şi-a pus problema că groapa se face în vârful muntelui, la circa 500 de metri de acestea şi mai puţin de 1.000 de metri de locuinţele din satele Valea Putnei şi Mestecăniş. În primul material al campaniei l-aţi cunoscut pe Aristide Maxim, omul care vrea să-şi salveze muntele. În materialul de ieri aţi văzut cum nimeni n-a avut vreun moment intenţia să-i consulte pe oameni şi cum fiecare dintre factorii de decizie care au avut un rol în amenajarea depozitului de gunoi în vârful muntelui au recunoscut că amplasamentul ales a fost o idee proastă. „Trebuia un loc mai ascuns”, ne-a spus Gavril Mârza, unul dintre cei trei şefi de CJ responsabili, intervievaţi de gândul.

Pensiuni turistice la 500 de metri de groapa de gunoi

Întreg proiect al sistemului integrat de management al deşeurilor din judeţul Suceava se derulează în baza acordului de mediu. A fost emis la 12 octombrie 2009 şi revizuit în 23 decembrie 2010, ca urmare a mai multor modificări la proiect, printre care şi modificarea locaţiei depozitului Pojorâta, aşa cum aţi putut vedea în materialul de ieri. Acordul nu a fost emis la Suceava, ci la Bacău, unde exista atunci Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului.

Una dintre pensiunile turistice aflate la 500 de metri de groapa de gunoi

În acord este prezentată zona în care acum se amenajează depozitul ecologic de gunoaie. Nu apare, însă, pe nicăieri faptul că la circa 500 de metri de groapă, la intrarea în satul Mestecăniş, sunt două pensiuni turistice în plină activitate. Nici Doina Mihordescu, fost şef serviciu la APM Bacău, în prezent director al instituţiei, şi a cărei semnătură apare pe avizul de mediu nu ştie despre ele.

Doina Mihordescu

„Pe această pensiune nu ştiu ce să vă spun, dacă a fost identificată, dacă exista la data realizării proiectului”, a afirmat ea.

Cele două pensiuni funcţionează cu mult înainte de apariţia acestui proiect. Au şi avize de mediu, la fel cum există pentru depozitul ecologic. Ultimul aviz al uneia dintre ele a fost semnat de directorul  Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, Vasile Oşean.

„Atunci când s-au făcut acele pensiuni, am stat pe acolo şi am luat masa, nici nu se punea problema de construirea depozitului”, a afirmat el.

Avizul de Mediu al uneia dintre pensiuni

Turiştii care trec prin zonă cred că în locul gropii se amenajează un popas turistic

Intrarea în depozitul de gunoi, în prezent şantier, se face direct din stradă. Pe aici vor fi aduse, în momentul funcţionării, containerele de gunoi. Pe partea cealaltă a străzii opresc toţi turiştii care trec prin zonă. Unii cred că acolo se va amenaja o pensiune sau un hotel.

„Aici este un loc mult prea frumos ca să se facă o groapă de gunoi aici. Nu este corect. În Italia nu sunt gropi la munte”, afirmă Mario, pe care iubita lui Petronela (foto jos), născută şi crescută în Suceava l-a adus să îi vadă frumuseţile ţării.

Felix (foto jos) este un alt turist care a plecat de la Bacău într-o călătorie cu bicicleta în Bucovina. A oprit în Pasul Mestecăniş pentru a se odihni şi  a face câteva fotografii. Crede că vizavi se construieşte un popas turistic şi nicidecum o groapă de gunoi.

Directorul APM Suceava se amuză de această idee. “Nici pomeneală de aşa ceva, hoteluri şi pensiuni lângă un depozit de deşeuri menajere. Nu, aşa ceva nu se poate”, afirmă el.

Vasile Oşean propune o „şmechereală”: o pancartă care să ascundă depozitul de deşeuri de ochii turiştilor.

Vasile Oşean, directorul APM Suceava

Păşunea localnicilor, ruptă în două de lucrări

În lipsa locurilor de muncă, cei mai mulţi localnici din Valea Putnei se ocupă cu creşterea animalelor. O parte dintre ei sunt înscrişi şi într-o asociaţie. De anul trecut şi-au făcut şi o mică fermă, situată la circa 700 de metri de depozitul ecologic.

Asociaţia are în concesiune de la primărie teren. În 2006 au fost concesionate primele 60 de hectare.  Ulterior au ajuns la 140 de hectare, pentru care primesc subvenţie de la stat. Au rămas fără 9 hectare, unde acum se amenajează depozitul ecologic care, practic, le-a rupt păşunea în două.

Şantierul gropii de gunoi a rupt păşunea localnicilor în două

„Întâi au zis că se face un supermarket acolo, în loc de groapă, că aşa au ştiut oamenii din sat. Nu e de vină nici primarul, nici ..., e de vină de sus”, a considerat unul dintre localnicii înscrişi în asociaţie şi implicat şi el în proces.

În depozitul de gunoi ar putea intra 28.500 de Logan-uri

În momentul intrării în funcţiune, depozitul de deşeuri situat la 1.100 altitudine va avea un volum de 350.000 m3. În el ar putea intra 28.500 de Logan-uri sau 176 de milioane de PET-uri de 2 litri. În fiecare zi, aici se vor descărca 6 containere de  gunoi a câte 30 m3 fiecare. Beneficiarul, Consiliul Judeţean, spune că va fi funcţională doar 10 ani. Va deservi 200.000 de oameni – o treime din judeţ. Gunoaiele ar trebui să ajungă aici compactate după ce anterior au fost sortate în alte staţii, pentru că la Pojorâta nu există staţie de sortare. Vor exista staţii de tratare a levigatului, de colectare a gazului metan şi de epurare a apei. Toate sunt necesare pentru a proteja mediul. 

Imagine de pe şantierul gropii de gunoi

De verificarea şi respectarea normelor pe şantier, dar şi de notificarea garanţiilor se ocupă compania Hill International.  Contractul a fost semnat în 9 iunie 2010. Are o valoare de  1,3 milioane de euro (5.782.260 lei) şi este valabil 68 de luni. „Sistemul ăsta de impermeabilizare pe care îl facem aici este mai performant chiar decât prevederile legislaţiei noastre în domeniu şi a normativelor. În afară de importanţa acestei impermeabilizări, există un sistem de monitorizare. În orice punct, în orice moment, se ştie pe un display ce funcţionează, ce nu funcţioneză, cu sisteme acustice de avertizare. Sistemele urmează să fie instalate. Totul trebuie să fie controlat şi este controlat”, afirma anul trecut Gheorghe Bejenaru, dirigintele de şantier al gropii (foto).

Cum va intra groapa ecologică din vârful muntelui în cărţile de specialitate: „Aşa  nu se face”

Prof. univ.dr. Mircea Duţu, directorul Institutului de Cercetari Juridice "Acad. Andrei Radulescu" al Academiei Romane, preşedinte al Universităţii Ecologice şi un foarte cunoscut jurist în dreptul mediului, este de altă părere.

„În cazul de faţă, ne punem întrebarea cum va fi transportat, colectat, deşeul respectiv? În ce condiţii de siguranţă până la depunerea lui în locul respectiv. Este o zonă de munte, drumurile sunt dificile, mai ales în condiţii de iarnă când ele sunt îngreunate.

Potrivit acestuia, amplasarea gropii de gunoi în vârf de munte, lângă şosea, „este nefericită”. „Ea tinde să se transforme într-un exemplu negativ. Să intre în cărţile de specialitate la „aşa nu se face”. Chiar dacă spunem că am luat toate măsurile legale şi am respectat toate normele care se impun privind protecţia mediului”, atrage el atenţia.

Mircea Duţu

Deşeurile ecologice, înalte cât un bloc cu 4 etaje

Odată cu darea în folosinţă, deşeurile vor fi stivuite până se va atinge capacitatea maximă - 390.000 de tone. La final,  deşeurile vor ajunge  la o înălţime de 20 de metri, echivalentul unui bloc de 4 etaje. Depozitul de deşeuri este la marginea drumului. Se vede din stradă şantierul. La închidere, depozitul de gunoi va fi cu 10 metri mai înalt.

Pentru diminuarea impactului asupra mediul trebuie plantată o centură verde. Se specifică şi în acordul de mediu. O perdea de copaci i-ar împiedica şi pe turiştii de vizavi să vadă stiva de gunoaie din vârful muntelui.

„Nu vom veni cu palmieri sau cu altceva, venim tot cu brazi, foioase pentru a putea diminua impactul vizual. Plus, avem în vedere partea de înierbare a acelor suprafeţe adiacente accesului în şantier”, afirmă Cătălin Nechifor, preşedintele CJ Suceava.

Imagine de pe şantierul gropii de gunoi

Ioan Bogdan Codreanu, primarul din Pojorâta, de profesie inginer silvic, care a alocat actualul teren pentru construirea gropii ne-a spus în cât timp un copac din zona de munte ajunge la o înălţime de 10 metri: “10,15, 20 de ani”.

Depozitul ecologic de deşeuri Pojorâta va fi funcţional 10 ani. După această perioadă va intra în sistemul de închidere. Proiectul prevede că va fi închis în 2037. În cât timp se vor neutraliza cele 390.000 de tone de gunoaie depuse acolo? „Aproape niciodată nu va mai fi ceea ce a fost. În  orice caz, peisajul a fost grav afectat şi probabil că această rană ecologică va rămâne deschisă pentru o perioadă de timp deosebit de importantă în privinţa zonei respective”, afirmă profesorul Mircea Duţu, rector al Universităţii Ecologice şi un foarte cunoscut jurist în dreptul mediului.

REPORTER: MIHAELA STOICA

CAMERAMAN: DOREL AVĂCĂRIŢEI

MONTAJ: ANDREI BORUZESCU, MIHNEA LAZĂR

Un articol de Mihaela STOICA
Citeşte şi:
Cum să distrugi „inima Bucovinei” care anual atrage peste două milioane de turişti: amplasezi o groapă de gunoi în vârful muntelui